O iarnă mai blândă va avea un anumit impact asupra agriculturii dar nu este neapărat de rău.
Vremea mai caldă înseamnă că orice umiditate care cade este mai probabil să cadă sub formă de ploaie în loc de zăpadă. Acest lucru poate provoca condiții noroioase pentru fermieri. Acest lucru poate crește chiar și probabilitatea de compactare a solului , ceea ce poate avea un impact mare asupra culturilor.
Lipsa zăpezii dintr-o iarnă mai caldă poate provoca, de asemenea, unele probleme, mai ales în locurile în care au existat deja condiții de secetă care intră în iarnă. Zăpada adaugă umezeală înapoi în sol și reface apa subterană. De asemenea, protejează culturile de acoperire și reduce eroziunea, păstrând în același timp substanțele nutritive din sol. Locurile care au primit mai puțină zăpadă decât în mod normal vor fi probabil bune atâta timp cât au primit ploaie în această iarnă sau la sfârșitul toamnei.
O iarnă mai caldă ar putea cauza probleme majore celor care au pomi fructiferi și vii. Dacă o plantă sau un copac are deja muguri și există un îngheț la sfârșitul primăverii, pot exista efecte majore asupra culturilor de fructe.
Iernile grele ucid bacteriile si virusurile ?
Bacteriile din sol trăiesc și călătoresc în peliculă de apă găsită în sol . Pe măsură ce sosesc iarna și temperaturile mai reci, solul și apa din interior vor începe să înghețe. Cu toate acestea, asemănător unui râu, apa din sol nu îngheață toată odată. Când temperaturile scad suficient și apa din sol începe să înghețe, sărurile naturale din apă se deplasează din apa înghețată în apa lichidă rămasă și îi conferă un conținut de sare mai mare . Acest lucru scade punctul de îngheț al apei, păstrându-l ca lichid și oferind bacteriilor un mediu în care să trăiască.
Chiar și în timpul iernii, bacteriile din sol s-au dovedit a fi active, deși nivelul lor de activitate poate încetini pe măsură ce temperaturile scad . Similar cu modul în care apa poate dezvolta în mod natural un punct de îngheț mai scăzut, bacteriile pot produce compuși antigel care le ajută să supraviețuiască într-un mediu mai rece, până la -39°C . Evident, nu toate bacteriile vor supraviețui, unele pot tolera mai mult decât altele, unele pot chiar produce spori pentru a se proteja de vremea nefavorabilă. Deci doar frigurile extreme pot ucid bacteriile iar in Romania temperatura minima record a fost de -38,5 ºC in anul 1942, deci niciodata nu a fost destul de frig ca sa dispara bacteriile.
Iernile mai calde pot avea și beneficiile lor. Fermierii ar putea începe să planteze mai devreme, ceea ce le-ar oferi culturilor mai mult timp să crească și să se maturizeze, posibil sporind recoltele. Creșterile de temperatură pot crește, de asemenea, randamentul culturilor în unele locuri, dar numai dacă sunt îndeplinite nivelurile de nutrienți, umiditatea solului, disponibilitatea apei și alte condiții specifice.
În multe locuri din țară, vremea se poate schimba rapid și mai este mult timp pentru ca temperaturile să se răcească. O iarnă mai caldă poate aduce beneficii fermierilor, oferindu-le un sezon de plantare mai devreme, dar poate, de asemenea, să scoată insectele mai devreme, să mărească compactarea solului și să aibă alte efecte asupra animalelor, culturilor și oamenilor care se bazează. asupra agriculturii pentru traiul lor.
Nu inventez eu :
Referinte : Oquist MG, et al. (2009.) Disponibilitatea apei controlează răspunsurile la temperatură microbiană în producția de CO2 din sol înghețat. Glob Change Biol 15:2715–2722. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1365-2486.2009.01898.x
Comentarii
Trimiteți un comentariu